Eşelniţa - natură şi istorie în Clisura Dunării
Aşezările dacice de la Berzasca şi Coronini, sunt dovada cea mai certă că, pe fundamentul acestora s-a clădit o cetate medievală. La intrarea în Defileul Dunării, timpul pare oprit spre a desluşi în infinitele dantelării ale reliefului, tăiate şi zimţuite de ploi, izvoare şi vânturi şi Dunărea, cea care dă farmec acestui spaţiu întins pe circa 130km de la Baziaș la Gura Văii.
Diversitatea biologică, complexitatea substratului geologic, la care se adaugă valorile culturale, fac ca zona Porţile de Fier să aibă o reputaţie ştiinţifică internaţională. Defileul Porţile de Fier este considerat un muzeu geologic în aer liber. Aici există o varietate de roci magmatice, metamorfice şi sedimentare. Remarcabile sunt rocile tipice zonei Porţile de Fier ca: gresia de Gura Văii, calcarele urgoniene din Cazanele Dunării, granitul de Ogradena, gabbroul de Iuţi, serpentinite de Tisoviţa şi Plavişeviţa. Datorită bogăţiei avifaunistice, cursul Dunării din zona Porţile de Fier este declarat Sit Natura 2000.
Frontieră naturală, obstacol în strategiile militare ale imperiilor antice şi medievale, cale europeană de navigaţie şi comerţ, Dunărea îşi adaugă în primul sfert al secolului al XIX-lea o nouă valoare, de peisaj cultural, conferită de numeroasele albume şi memoriale de călătorie aparţinând autorilor occidentali. În 1826 apare la Viena albumul intitulat Donau Ansichten (fig. 1), realizat de Jacob Alt (1789-1872), peisagist, acuarelist şi litograf austriac. Conţine numeroase imagini ale cursului românesc al Dunării, între care o suită de vederi luate în defileul Porţilor de Fier. Litografiile lui au valoarea unor vederi turistice, surprind actualitatea aşezămintelor portuare, activitatea febrilă la debarcadere, diverse tipuri de ambarcaţiuni, plasând totul într-o lumină favorabilă. Veritabilă reclamă pentru noile căi de navigaţie europene, apariţia acestui album în acelaşi an cu primele companii de navigaţie austriece nu este întâmplătoare.
Wiliam Henry Bartlett (1809-1854), cunoscut desenator englez, autorul ilustraţiei pentru numeroase cărţi de călătorii în ţinuturi exotice, urcă în amonte în defileul Dunării în 1848. În anul următor apare albumul The Danube (fig. 2), unde trei planşe înfăţişează portul tradiţional din Orşova, Cazanele şi Tabula Traiana. S-a spus despre albumele sale că sunt o invitaţie la reverie, contemplaţie, călătorie virtuală. Din albumul austriacului Karl Begenau, Donau Gegenden, apărut la Viena în 1856, reţinem o vedere din Cazane, înfăţişând strâmtoarea şi drumul îngust, săpat în stâncă pe malul stâng.