Există două posibile origini ale cuvântului Mehedinți: una latină, ce ar deriva din anticul „Mediam”, colonie romană de lângă localitatea „Mehadia” (Caraș-Severin) sau maghiară: „méhészkedés” – stupărit („méh” însemnând albină). Imaginea albinelor în heraldica ținutului regiunii Mehedințiului pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a Românilor, numele de Mehedinți vine de la Mehedinski, un termen slav desemnând teritoriul din jurul orașului Mehadia, oraș aflat pe teritoriul județului vecin Caraș Severin, la frontieră cu Mehedințiul.

GEOGRAFIE ȘI STATISTICI
Județul Mehedinți este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării la ieșirea acesteia din defileu.
Are o suprafață de 493289 hectare (2,1% din suprafața țării) și se învecinează cu județele: Caraș-Severin la vest, Gorj la nord și Dolj la sud-est.La sud se învecinează cu Bulgaria și Serbia.
Din punct de vedere al organizării administrative în componența județului intră 2 municipii (Drobeta-Turnu Severin și Orșova), 3 orașe (Baia de Aramă, Strehaia și Vânju Mare), 61 comune și 344 sate. Populația după domiciliu a județului Mehedinți la 1 iulie 2017 de 283.478 locuitori, din care în mediul urban 143.357 locuitori (50,6%), iar în mediul rural 140.121 locuitori (49,4%). Județul este străbătut de șoseaua europeană E70, iar darea în folosință a Canalului Rin – Main – Dunăre a pus reședința județului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate orașele riverane de la Marea Neagră și până la Marea Nordului. Podul de la sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier a scurtat distanțele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin și diferite orașe europene. Relieful județului format din munți, podișuri și câmpie, se înfățișează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est. Cea mai înaltă treaptă, în nord-vest, este alcătuită din munții Mehedinți și Cernei, treapta mijlocie cuprinde podișul Mehedinți, dealurile Motrului și câmpia înaltă a Bălăciței, cea mai joasă treaptă, Câmpia Blahniței este alcătuită în mare parte din terasele Dunării și văile largi ale Drincei și Blahniței. Prezența unor depresiuni ca Baia de Aramă, Comănești – Halânga, a unor văi largi și a depresiunii de tip subcarpatic a Topolniței oferă condiții de locuit și circulație, inclusiv în zonele înalte ale județului. Clima județului Mehedinți este temperat- continentală cu influențe mediteraneene în zona Cazanele și a municipiului Drobeta Turnu Severin. Cel mai important curs de apă este fluviul Dunărea, care reprezintă hotarul natural al județului pe o lungime de 192 km. Pe teritoriul județului Mehedinți se varsă în Dunăre râurile: Cerna, Bahna, Topolnița, Blahnița și Drincea. În partea de nord-est a județului se întinde bazinul râului Motru cu afluenții Coșuștea și Hușnița. Cele mai importante resurse ale subsolului sunt: cărbunele, azbestul, bentonita, calcarul, ardezia, nisipul și apele sulfuroase. Varietatea formelor de relief asigură o structură echilibrată a modului de folosință a suprafeței județului. Avantajat de poziția geografică, cu deschidere la Dunăre, județul Mehedinți a cunoscut încă din vechime o bogată activitate de comerț, de transporturi navale în special cele de mărfuri. Transporturile rutiere dispun de o rețea de 1856 km, din care drumuri naționale și europene 374 km. Poșta și telecomunicațiile își au începuturile în anul 1862 luând amploare în ultimii ani. O dezvoltare importantă în ultimii ani au cunoscut serviciile comerciale și publice menite să satisfacă cerințele crescânde ale populației. Din punct de vedere economic în județ există importante capacități de producție în domeniul construcțiilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei și a hârtiei, a confecțiilor textile, industriei alimentare, capacități de extragerea cărbunelui și de producere a energiei electrice (hidro și termo).