Există două posibile origini ale cuvântului Mehedinţi: una latină, ce ar deriva din anticul „Mediam”, colonie romană de lângă localitatea „Mehadia” (Caraş-Severin) sau maghiară: „méhészkedés” – stupărit („méh” însemnând albină). Imaginea albinelor în heraldica ţinutului regiunii Mehedinţiului pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.

Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a Românilor, numele de Mehedinţi vine de la Mehedinski, un termen slav desemnând teritoriul din jurul oraşului Mehadia, oraş aflat pe teritoriul judeţului vecin Caraş Severin, la frontieră cu Mehedinţiul.

GEOGRAFIE ŞI STATISTICI

Judeţul Mehedinţi este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea acesteia din defileu. Are o suprafaţă de 493289 hectare (2,1% din suprafaţa ţării) şi se învecinează cu judeţele: Caraş-Severin la vest, Gorj la nord şi Dolj la sud-est.La sud se învecinează cu Bulgaria şi Serbia. Din punct de vedere al organizării administrative în componenţa judeţului intră 2 municipii (Drobeta-Turnu Severin şi Orşova), 3 oraşe (Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare), 61 comune şi 344 sate. Populaţia după domiciliu a judeţului Mehedinţi la 1 iulie 2017 de 283.478 locuitori, din care în mediul urban 143.357 locuitori (50,6%), iar în mediul rural 140.121 locuitori (49,4%). Judeţul este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în folosinţă a Canalului Rin – Main – Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagră şi până la Marea Nordului. Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin şi diferite oraşe europene. Relieful judeţului format din munţi, podişuri şi câmpie, se înfăţişează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est. Cea mai înaltă treaptă, în nord-vest, este alcătuită din munţii Mehedinţi şi Cernei, treapta mijlocie cuprinde podişul Mehedinţi, dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Bălăciţei, cea mai joasă treaptă, Câmpia Blahniţei este alcătuită în mare parte din terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahniţei. Prezenţa unor depresiuni ca Baia de Aramă, Comăneşti – Halânga, a unor văi largi şi a depresiunii de tip subcarpatic a Topolniţei oferă condiţii de locuit şi circulaţie, inclusiv în zonele înalte ale judeţului. Clima judeţului Mehedinţi este temperat- continentală cu influenţe mediteraneene în zona Cazanele şi a municipiului Drobeta Turnu Severin. Cel mai important curs de apă este fluviul Dunărea, care reprezintă hotarul natural al judeţului pe o lungime de 192 km. Pe teritoriul judeţului Mehedinţi se varsă în Dunăre râurile: Cerna, Bahna, Topolniţa, Blahniţa şi Drincea. În partea de nord-est a judeţului se întinde bazinul râului Motru cu afluenţii Coşuştea şi Huşniţa. Cele mai importante resurse ale subsolului sunt: cărbunele, azbestul, bentonita, calcarul, ardezia, nisipul şi apele sulfuroase. Varietatea formelor de relief asigură o structură echilibrată a modului de folosinţă a suprafeţei judeţului. Avantajat de poziţia geografică, cu deschidere la Dunăre, judeţul Mehedinţi a cunoscut încă din vechime o bogată activitate de comerţ, de transporturi navale în special cele de mărfuri. Transporturile rutiere dispun de o reţea de 1856 km, din care drumuri naţionale şi europene 374 km. Poşta şi telecomunicaţiile îşi au începuturile în anul 1862 luând amploare în ultimii ani. O dezvoltare importantă în ultimii ani au cunoscut serviciile comerciale şi publice menite să satisfacă cerinţele crescânde ale populaţiei. Din punct de vedere economic în judeţ există importante capacităţi de producţie în domeniul construcţiilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei şi a hârtiei, a confecţiilor textile, industriei alimentare, capacităţi de extragerea cărbunelui şi de producere a energiei electrice (hidro şi termo).
Scroll to Top