COMUNA ESELNITA

HARTA OBIECTIVELOR TURISTICE

Eselnita (denumita pana in 1966 Ieselnita) este o localitate centru de comuna din Banat, avand in componenta satul cu acelasi nume, cel mai mare sat din arealul Parcului Natural Portile de Fier (cu peste 3000 de locuitori). Localitati vecine: Dubova (DN57-22,00 km); Orsova (DN57-8,00 km).

1. Pozitia geografica:

Comuna Eselnita este situata in partea Vestica a judetului Mehedinti, in zona Defileului Dunarii (intre Moldova Veche si Gura Vaii), la poalele muntilor Almajului. Localitatea este situata in lunca paraului Eselnita, preluand configuratia vaii. Teritoriul comunei Eselnita se invecineaza la Nord cu teritoriul judetului Caras Severin, la Est cu teritoriul administrativ al orasului Orsova, la Sud cu fluviul Dunarea, limita de tara si la Vest cu teritoriul administrativ al comunei Dubova. Actualul amplasament a fost construit in anii 1967-1970, vechea vatra a asezarii aflandu-se sub apele Lacului de acumulare Portile de Fier I.

• Scurt Istoric:

Locuirea in aceasta zona este dovedita din paleolitic, cand ocupantii erau vanatori si pescari. Prima atestare documentara dateaza de la 25 februarie 1484 intr-un act prin care Matei Corvin 1458-1490 doneaza lui Iacob Garlisteanu o serie de mosii printre care si cea de la Eselnita. Localitatea este mentionata documentar in anul 1488. Pana in anul 1966 satul si comuna s-au numit Ieselnita. Localitatea era o comuna granicereasca din plasa Orsova, judetul/districtul Severin – Caras Severin (1872-1950). Ulterior a apartinut de comuna Ogradena (1951-1964) si a fost arondata orasului Orsova (1965-1968). Așezarea actuala dateaza din 1970, cand in urma construirii Hidrocentralei Portile de Fier I, nivelul lacului de acumulare a crescut cu aproximativ 20 metri, inecand si generand stramutarea a aproximativ 24 de asezari de pe malurile romanesc si sarbesc, dintre care 16 (1 oras, 2 targuri si 13 sate cu catune aferente) de pe malul romanesc si 8 (2 orase si 6 sate) de pe malul sarbesc.

• Accesibilitatea turistica

Accesul in Eselnita se realizeaza astfel:

1. cai rutiere:
2. DN6 (E70): DN 57 Drobeta Turnu Severin – Orsova – Dubova
3. DN 67-DN 6 – Targu Jiu – Orsova – Eselnita
4. DN6 (E70), DN 57 dinspre Vest- Timisoara-Caransebes-Orsova-Eselnita
5. DN57 Timisoara-Oravita-Moldova Noua-Svinita-Dubova
6. cai feroviare: pe calea ferata accesul se poate realiza pe magistrala 900 (Bucuresti-Timisoara), statiile de acces fiind Drobeta Turnu Severin, Orsova sau Resita (continuarea calatoriei facandu-se cu autobuzul)
7. cai navale – direct pe fluviul Dunarea

• Relieful

Relieful este variat, dominat fiind de terminatiile sud-estice ale Muntilor Almajului, cunoscuti sub numele de Muntii Clisurii. Muntii Almajului sunt situati in sud vestul Romaniei, facand parte din grupa Muntilor Banatului (Carpatii Occidentali). Altitudinea maxima a acestor munti este cuprinsa intre 700-900 m.

Conform HG 1284/2007, Muntii Almajului si Locvei (156.619,6 ha) au fost declarati Zona Naturala Natura 200-Aria de protectie Speciala Avifaunistica, localitatea Eselnita ocupa 55% din suprafata acestei zone.

Muntii Almajului au ca fundament sisturi cristaline ale autohtonului danubian. Peste cristalin s-au depus roci sedimentare cum sunt rocile mezozoice din Cazanele Dunarii sau zona Svinita-Svinecea, apoi conglomerate, gresii, sisturi argiloase etc. care apartin Paleozoicului Superior si Neozoicului.

Muntii Almajului sunt dominati de culmea Svinecei Mare (1224 m) si se prezinta sub forma de culmi prelungi, foarte ramificate, cu spinarea netezita/rotunjita pe sisturi cristaline, echivalente unor nivele de eroziune clare si sub forma de creste inalte separate de vai adanci (pe calcare) versantii sunt in cea mai mare parte abrupti.

Pe latura dinspre fluviu sunt deosebit de fragmentati dand nastere unor salbatice chei: Putnei si Rudariei (in sisturi cristaline) si Sirinei (in calcare cenusii si roscate). Cele mai inalte culmi ale acestor munti strajuiesc din exterior zona turistica Portile de Fier, dar reprezinta o atractie la care se ajunge traversandu-se zona. Cu toate acestea pe teritoriul lor apartinand zonei turistice Portile de Fier se afla formata Clisura Dunarii de la Cazane. Relieful montan este mai semet si mai pitoresc ca urmare a prezentei calcarelor. In muntii Almajului Dunarea si-a taiat cele mai spectaculoase sectoare ce au facut relieful Dunarii faimos in Europa. Desi nu sunt niste munti foarte inalti, alternanta de spatii mai plane cu cele mai semete si cu interventia Dunarii au creat peisaje de o atractie incontestabila.

• Clima

In zona comunei clima este temperat continentala (cu ierni blande si veri calduroase nu prea bogate in precipitatii) cu mari influente mediteraneene datorate culoarului Cazanele Dunarii si prezinta urmatoarele caracteristici:

• temperatura aerului cu valori medii: luna ianuarie 0 grade Celsius – 1 grad Celsius si luna iulie 23 grade Celsius, 25 grade Celsius ;
• precipitatiile: media lunara 800-1000 mm, media anuala fiind de 600-700 mm;
• directia vanturilor dominante este V, N-V, datorita orientarii culoarului Dunarii.
• Hidrografia

Reteaua hidrografica din teriroriul comunei este reprezentata de raul Eselnita, paraul Mala si paraul Mraconia, toate cu izvoarele in Muntii Almajului si cu varsarea in Dunare.

• Flora si fauna

Flora si fauna comunei Eselnita este caracteristica Muntilor Almajului. Pe solurile brune acide din zona inalta a Muntilor Almajului sunt caracteristice padurile de fag (Fagus sylvatica) si poienile intinse ocupate de pajisti cu palus rosu (Fetuca rubra) si iarba vantului (Agrostis tenuis).

Fagul (Fagus orientalis) in amestec cu carpenul (Carpinus betulus) este specific regiunilor mai joase unde apar si alte soiuri (pe Valea Mraconiei si Tisovitei).

Padurile de gorun (Quercus petraea), cu carpen sau cu mojdrean (Fraxinus ornus), corn (cornus mas), liliac salbatic (syringa vulgaris) si alte esente sunt frecvente mai ales in lungul Defileului Dunarii si in depresiunea Liubcovei.

Fauna din Muntii Almajului este alcatuita din elemente central si est europene venite in contact cu cele sudice care ajung pana aici datorita climatului cu nuanta mediteraneana.

In codrii din Muntii Almajului salasluiesc caprioare (Capreolus capreolus), vulpi roscate (Vulpes vulpes), mistreti (Sus scrofa attila), lupi (Canis lupus), ursi (Ursus arctos), pisici salbatice (Felis silvestris), jderi de padure (Martes foina), bursuci (Meles meles) parsi (Giis giis), veverite (Sciurus vulgaris fulscoater), iepuri de camp (Lepus europaeus) etc.

Pasarile sunt variate. Dintre raritati mentionam potarnichea de stanca (Alectoris graeca graeca) care gaseste in Defileul Dunarii singurele locuri prielnice in tara noastra si vulturul egiptean (Neophron percnopterus) cuibareste in Cazane.

Doua reptile retin atentia in mod deosebit: broasca testoasa de uscat (Testudo hermanni) prezenta numai in partea sud estica a muntilor banateni, si vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes). O alta specie de vipera, mai rara (Vipera berus) este si ea prezenta, iar dintre amfibii este reprezentativa Salamandra (Salamandra salamandra). Ihtiofauna cuprinde o serie de specii de pesti  dintre care amintim pastravul indigen (Salmo trutta fario) in raurile Berzasca si Sirinia, unde coboara pana la 60 m, cea mai joasa altitudine din tara. In migratia lor pe Dunare sturionii ajungeau in Defileu, renumita fiind cega (Acipenser ruthenus) pescuita intens la Svinita.